Publicat în *

Paşi, Valuri, Magnetism, Spini Şi Stele!

Girl Online

             Cum astăzi este ziua de naştere a autoarei Lina Moacă, m-am gândit să îi dedic acest mesaj ei, mie, şi nu în ultimul rând, cititorilor ei!
Sunt la a treia carte a autoarei, a treia viaţă pe care o trăiesc, a treia şansă, dar vor mai urma şi acest gând mă bucură!

             Citind prima ei carte, Paşi în trecut, am simţit o legătură puternică între suflete, între vieţi, între destine! Lina a reuşit să îmi ajungă la suflet prin limbajul, expresivitatea şi sentimentele transmise prin intermediul poveştilor scrise. Reuşeşte să ne trezească la viaţă şi să ne îndrume spre o cale decentă, o cale unică ce ne stă la dispoziţie, dar pe care trebuie să o cunoaştem şi să o pătrundem. Paşi în trecut mi-a arătat calea spre ceea ce fusese odinioară, mi-a presărat linişte peste suflet…

Vezi articolul original 377 de cuvinte mai mult

Reclame
Publicat în *

Valuri de viață de Lina Moacă

Povesti la rascruce

Fotografia postată de Povești la răscruce.Titlu: „Valuri de viață”

Autor: Lina Moacă

Nr. pagini: 315

Anul publicației: 2018

Recenzie: 

Irina Albu este tânăra cu visuri mărețe ce își narează povestea la persoană I. Iubitoare, atentă și foarte apropiată de bunicul ei, Dan Albu, decide, în avionul cu care venea din Franța termine liceul în București.

– Nu vreau  mai plec în Franța. M-am gândit mult și am hotărât   mut la o școală aici în București. Trebuie  înțelegi  e momentul   întorc acasă definitiv. Oricum, nu vreau  ne mai despărțim. Vreau  stau cu ține, murmur, implorându-l cu privirea.

Din cauza vârsteimoșneagul învechit de timp avea destul de des atacuri de cord. Din acest motiv, Irina ajunge 

Vezi articolul original 658 de cuvinte mai mult

Publicat în *

Apă – Lina Moacă

Rândurile Evei

Apă, apă…, se aud strigăte disperate. Avem nevoie de apă.

Vibrațiile oamenilor însetați se unesc, ridicându-se în văzduh ca o aură. Puterea lor face să se întunece de nori negri cerul. Ploaia se pornește cu stropi mari, împrospătând aerul.

Apă, apă… Timpul se scurge cu repeziciune, ni se usucă pe oase carnea… E tot mai seacă, numai șanțuri, continuă strigătele, deși pământul e acum numai șipote și cascade, mustește plin de sevă și vigoare

Apă, apă…  Apă e peste tot. De ce mai strigă?

― De groază, de neputință. Oamenii nu știu să se înțeleagă, să asculte și să caute izvorul dinăuntrul lor. Privește-i, fiorul trăirii îi consumă cu spaime și obsesii, iar ei buimaci îl sorb cu nesaț.

― Dar e otravă, nu simt moartea?

― De ce crezi că urlă după apă? Simt, o simt.

― Totuși, eu tot ce văd e că…

Vezi articolul original 837 de cuvinte mai mult

Publicat în *

Top 3 noutăţi literare româneşti

Cărți nemuritoare

Lunile de primăvară ne tentează cu o serie de noutăţi literare care mai de care mai savuroase, aparţinând mai multor genuri şi satisfăcând astfel toate gusturile în materie de lectură. Ce tentaţii literare avem pe piaţa de carte în primăvara 2017? Noi am făcut un top cu cărţile româneşti must read ale sezonului. Rămâne doar să vă alegeţi în funcţie de preferinţe.

Cu tine capăt glas – Roberto Kuzmanovic

Începem cu o combinaţie de poeme, cugetări şi întrebări menite să activeze funcţia de analiză a creierului. Cititorul se vede nevoit să participe la provocarea de a descifra mesajele ascunse în versuri, de a găsi răspunsurile potrivite unor întrebări existenţiale, de a sorta reflecţiile poetului pentru a se găsi într-un final faţă în faţă cu sine însuşi. Călătoria prin timp începe încă din momentul Creaţiei şi atinge toate stările şi nestările posibile în încercarea de a obţine adevărul suprem. Va reuşi?…

Vezi articolul original 306 cuvinte mai mult

Publicat în *

Paşi în trecut de Lina Moacă-Fragment

Rânduri cu dichis

Paşi în trecut de Lina Moacă-Fragment

Revista Rânduri cu dichis by Literatură pe tocuri.Nr.2.Decembrie 2016

   Dintr-odată, simt nevoia de aer proaspăt, e prea mult parfum. Împins de o forță convulsivă mă salt din cadă, împrăștiind apa în toate părțile pe dalele lucioase de piatră. Din două mișcări mă usuc cu un ștergar și îmi pun veșmintele noi, albe, ca laptele. Împing ușa să ies afară. Însă… Pe toți zmeii!

   Fata, de pe pervazul lat, privește liniștită stropii de ploaie care se preling pe sticlă. La apariția mea neașteptată, sare în picioare, lipindu-și spatele de perete, ca un iepure speriat. Părul umed, pe la vârfuri se preschimbase în argintiu viu, numai o ie subțirică din pânză moale, îi acoperă până la coapse trupul subțire, de femeie-copil, parfumat și ademenitor, ca o pită caldă și aurie. Atât de apetisantă. Vreau s-o gust. Îmi amintesc cât de dulci îi sunt buzele…

Vezi articolul original 606 cuvinte mai mult

Publicat în *, Pași în trecut

Pași în trecut

14398148_1177002085705229_417659427_nO capodoperă e măiestrie și trudă, e aer, foc și apă, e bucată smulsă din sufletul nemuritor al autorului. De aceea, se va nemuri și ea, va fi eternă.
„Pași în trecut“ ne descoperă cum aceste bucăți de suflet nemuritor, în timp, pot redeveni un întreg. Un costum vechi cusut cu fir de aur de mâini neștiute are și el memoria lui; fiecare atingere, emoție sau dor, a celor care l-au creat și purtat.
O poveste care începe în prezentul zilelor noastre și ajunge departe, înapoi în timp, pe vremea dacilor. Aurus, personajul principal, ne dezvăluie lumea din afara și dinăuntrul lui, în timp ce își caută menirea pe acest pământ. Apoi, ne lasă pe noi să-l catalogăm cum simțim de cuviință. E un barbar? Un erou? Un iluminat? Sau un simplu om?